sâmbătă, 3 iunie 2017

Președintele Ungariei, la procesiunea catolică de la Șumuleu-Ciuc

Președintele Ungariei, Ader Janos, și soția sa, Anita Herczegh, participă la Șumuleu-Ciuc la pelerinajul catolic închinat Fecioarei Maria, manifestare care are o tradiție de 450 de ani.
Familia prezidențială ungară se află în România în vizită privată și s-a alăturat pelerinilor sâmbătă dimineață, la Biserica franciscană de la Șumuleu-Ciuc, urcând dealul Șumuleu, la fel ca în fiecare an.
Printre participanții la procesiune se numără și vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, dar și alți oficiali de la Budapesta și lideri ai comunității maghiare din România.
Niciuna dintre oficialități nu va face declarații și nu va rosti discursuri, reprezentanții Ordinului Franciscanilor, care organizează pelerinajul, dorind să evite, în acest fel, ca evenimentul să capete conotații politice.
Zecile de mii de pelerini, purtând în mâini crengi verzi și steaguri religioase, s-au îndreptat încă de sâmbătă dimineață către altarul în aer liber de pe dealul Șumuleu-Ciuc, unii alegând o rută abruptă, denumită și "Drumul Crucii", care pornește la câteva sute de metri de catedrala franciscană.
Pelerinii sunt veniți din toată Europa, dar și din SUA sau Australia și spun că se roagă Fecioarei Maria pentru sănătate, liniște și bucurie.
În jurul orei 12,30 a început Sfânta Liturghie de Rusalii, oficiată de Nunțiul Apostolic în România, monseniorul Miguel Maury Buendia. Predica va fi rostită de preotul Veress András, episcopul diecezei din Györ, președintele Conferinței episcopale catolice din Ungaria.
Pelerinajul de Rusalii de la Șumuleu Ciuc a ajuns la a 450-a ediție, iar în acest an se desfășoară sub motto-ul "Păstrează-ne în credința sfântă a strămoșilor noștri".

duminică, 2 august 2015

Românii din Miercurea Ciuc sunt indignați! Doar o singură trupă românească de renume la Zilele Municipiului, din Ungaria vin șase

Sărbătoarea unui oraș ar trebui să fie motiv de bucurie pentru toți cetățenii acestuia. Nu se întâmplă asta în municipiul Miercurea Ciuc, județul Harghita, acolo unde administrația locală a decis să invite la concertele organizate o singură trupă de renume românească, restul artiștilor de marcă fiind invitați din Ungaria. Acest fapt îi nemulțumește pe mulți localnici. 
Cum din zece trupe invitate, doar una este de așteptat să cânte în limba română, trupa Compact, pe grupul de pe Facebook Miercurea Ciuc mulți utilizatori și-au exprimat indignarea față de alegerea trupelor prin diferite comentarii, subliniind ideea că organizarea „lasă de dorit și anul acesta”.
Zilele orasului sunt numai pt maghiari!?”, transmite o tânără.
„Am vrut sa folosesc adjective dar nici atat nu merita cei ce au organizat acest frumos eveniment intitulat ‘zilele formatiilor din vecinii’”, scrie un tânăr.
Eu nu am nimic cu nimeni dar macar pentru romani se putea face ceva, e urat ca trebuie sa plecam din orasul nostru se ne simtim bine mai ales de zilele Ciucului!”, mai adaugă alt tânăr.
„Ce să zic,nu mă așteptam la mai mult!! Dar consider că ar trebui să mai fie ceva si pentru români, totuși suntem si noi pe aici, dar, cine să ne bage în seamă,păcat”, își arată indignarea un alt membru din grup.
Și va mai întrebați de ce lumea se relocheaza în alte orașe, în contextul în care exista atâta ura în populația maghiara, păcat, cândva am trăit ca frații…rușine sa va fie”, mai scrie un ciucan.
Reporterul Vocea Transilvaniei a vrut să afle de la administratorul grupului citat mai sus care este motivul pentru care cetățenii sunt atât de indignați, răspunsul fiind unul destul de clar:
Cetățenii români, locuitori ai municipiului Miercurea Ciuc sunt nemulțumiți de ceea ce se întamplă în mod repetat la zilele orașului. Am încercat să  tragem niște semnale de alarmă, dar nimeni nu ne-a ascultat doleanțele!”, a declarat tânărul născut și crescut în Miercurea Ciuc, care a dorit să rămână sub protecția anonimatului.
De altfel, tânărul citat mai sus a fost cel care a remarcat faptul că în cele trei seri de concerte, administrația locală a invitat zece trupe, după cum urmează:
1. Kiscsillag – una dintre cele mai populare trupe de rock alternativ din Ungaria;
2. Kistehén -Formaţie din Budapesta;
3. Szabó Balázs Bandája din Kecskemét – Budapest;
4. Balkan Fanatik – Hungary;
5. Pankastic – Hungary;
6. Trupa Bagossy Brothers Company s-a format in anul 2013 in oraşul Gheorgheni, din judeţul Harghita;
7. Trupa Role din Miercurea Ciuc;
8. Defender – trupa din Târgu Mureș care cu siguranta nu va canta si in limba romana,
9. Trupa Compact Disco – în vogă în Ungaria, reprezentând țara în 2012 la Eurovision;
10. Trupa Compact – singura trupă românească de renume invitată la eveniment.
Ce părere are municipalitatea despre invitații aleși?  
Reporterul Vocea Transilvaniei a stat de vorbă și cu Antal Attila, viceprimarul din Miercurea Ciuc care, având atribuții de primar, a fost cel care și-a dat avizul pentru organizarea Zilelor Municipiului Miercurea Ciuc, cu tot cu invitarea trupelor citate mai sus.
Întrebat dacă știe faptul că mai mulți cetățeni sunt revoltați din cauza faptului că o singură trupă românească de renume va concerta la Miercurea Ciuc de Zilele Municipiului, Antal Attila a spus că acest subiect este o „temă aparte”.
Acesta este un subiect, o temă aparte, pentru că trupele românești care sunt în vogă sunt scumpe și ocupate în această perioadă. Ne-am bucurat foarte mult că am reușit să aducem trupa Compact, apreciată atât de maghiari cât și de români. Nu am observat ca cineva să fie nemulțumit că nu poate să se distreze pe muzică în limba maghiară, sau engleză”, a declarat pentru Vocea Transilvaniei viceprimarul Antal Attila.
Zilele municipiului Miercurea Ciuc
Afișul evenimentului
Cât despre alegerea trupelor, viceprimarul susține faptul că au fost invitate pe baza consultărilor cu colegii mai tineri din Primărie.
 „Am pregătit două scene în aer liber în care sunt concerte apreciate și de tineret și de persoanele mai în vârstă. Eu am apelat la colegii mai tineri din Consiliu și din aparatul primarului și ei au venit cu propuneri, dar unele sunt propunerile și altele sunt posibilitățile financiare. Multe din trupele pe care le-am fi dorit sunt ocupate. Noi suntem departe și de capitală, și de centrele universitare. Cu toate astea, consider că ne-a ieșit o ofertă frumoasă. Sunt trupe și din zonă, trupe amatoare de studenți sau de elevi, dar am invitat și trupe cunoscute și apreciate din Ungaria, din altă parte din străinătate nu am invitat. Sperăm că vor fi pe placul publicului”, a mai subliniat viceprimarul cu atribuții de primar.
Rămâne de văzut dacă vor fi sau nu pe placul publicului, primul concert având loc vineri seara, iar capul de afiș fiind trupa ungurească Compact Disco.
Zilele Municipiului Miercurea Ciuc vor avea loc în perioada 30 iulie – 2 august. Pe lângă concertele organizate pe Scena Mare, cetățenii pot participa și la alte activități propuse de municipalitate: spectacole de teatru, târgul de meșteșugari, Festivalul cartofului sau o expoziție canină. Programul complet îl puteți consulta aici.

duminică, 15 februarie 2015

Noul Episcop al Covasnei şi Harghitei, întronizat astăzi 15.02.2015


Noul episcop al Covasnei și Harghitei, Andrei Moldovan, a fost întronizat duminică în cadrul unei slujbe speciale la care au luat parte aproximativ două mii de persoane.
Liturghia a fost oficiată de 18 membri ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza, și de un sobor de preoți, după care a a urmat ceremonia solemnă, în cadrul căreia s-a dat citire gramatei mitropolitane de întronizare a episcopului Andrei și i-au fost acordate acestuia toate însemnele episcopale.
După acest moment s-a dat citire unui mesaj transmis de patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, care i-a transmis noului episcop al Covasnei și Harghitei că lucrarea arhierească pe care o începe este "în același timp necesară și anevoioasă", ținând cont că Episcopia Covasnei și Harghitei se află într-o zonă a României în care românii ortodocși se află în minoritate.
Și mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza, a vorbit atât la Te Deum oficiat sâmbătă seară, cât și la ceremonia de duminică de specificitatea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, care este o eparhie misionară, unde românii se află în minoritate.
"Este o eparhie misionară, o simțim noi, cu toții, când vorbim de români unde la ei acasă sunt în minoritate. Dar sunt înțelepți, sunt sârguincioși, sunt atât de iubitori de Dumnezeu încât nu au altceva de ales, nu au alte alternative. Este foarte ușor pentru cei care se află undeva unde fac ce vor ei, ce-și doresc. Aici trebuie făcut numai ceea ce trebuie, să îndeplinești numai ceea ce este necesar și cu o înțelepciune deosebită de a-ți păstra identitatea, fără să deranjezi pe altul dar de a-ți apăra identitatea și drepturile pe care le avem egale cu ale altora", a spus mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza.
La rândul său, noul episcop al Covasnei și Harghitei, Andrei Moldovan, a afirmat că are cunoștințe despre situația clericilor și a credincioșilor din zonă, întrucât a slujit vreme de 15 ani lângă fostul ierarh al locului, arhiepiscopul Ioan.
"Având în vedere că românii sunt în minoritate în această parte de țară, crucea este destul de grea. Dar Hristos Domnul, care binecuvântează lucrarea în Sfânta Biserică și Dumnezeiescul Har, care pe cele neputincioase le întărește și pe cele cu lipsă le desăvârșește, ne va întări pe toți ca să ducem la bun sfârșit lucrările de păstrare a credinței noastre străbune și legea noastră românească", a spus episcopul Andrei.
La ceremonia de întronizare a transmis un mesaj, prin vocea unui consilier prezidențial, și președintele României, Klaus Iohannis, care l-a felicitat pe episcopul Andrei și i-a urat succes în împlinirea slujirii la care a fost chemat.
"Domnul nostru să vă călăuzească, Sfântul Duh să vă inspire, Dumnezeu să binecuvânteze România!", se arată în finalul mesajului transmis de președintele Iohannis. De asemenea, un mesaj de felicitare a transmis și premierul Victor Ponta, care i-a urat noul episcop "rodnică păstorire".
La evenimentul de la Miercurea Ciuc au luat parte aproximativ două mii de persoane, credincioși din cele două județe, dar și din alte zone ale țării. Catedrala episcopală din Miercurea Ciuc a fost arhiplină iar peste o mie de persoane au ascultat slujba afară și au putut vedea ce se întâmplă în biserică întrucât ceremonia a fost transmisă pe un ecran de mari dimensiuni. Circulația pe străzile din jurul catedralei a fost blocată, pentru a permite credincioșilor să asiste la slujbă.
În ciuda temperaturilor foarte scăzute, oamenii au stat câteva ore în frig, afirmând că este o sărbătoare pentru comunitatea românească și și-au exprimat speranța că noul episcop va continua lucrarea arhiepiscopului Ioan, ales mitropolit al Banatului.
"Așteptările sunt foarte mari și sunt convins că ele vor fi împlinite cu voia lui Dumnezeu. Vrem să fie un continuator al Înalt Preasfințitului Ioan Selejan, cel care a fost omul lui Dumnezeu, pe care l-am așteptat noi și strămoșii noștri de veacuri aici și care a lăsat o zidire frumoasă atât în zidurile bisericilor, cât și în sufletele oamenilor. Înalt Preasfințitul Ioan Selejan a fost un om al păcii, a cărui ușa a fost deschisă și pentru catolici, și pentru ortodocși, și pentru români, și pentru maghiari. Și așteptăm același lucru și de la Preasfințitul Andrei și sunt convins că va fi așa", a spus unul dintre credincioșii prezenți la eveniment.
Ceremonialul de la Miercurea Ciuc s-a terminat cu o agapă creștinească.
În ședința din 5-6 februarie 2015, Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, Andrei Făgărășanul, în scaunul vacant de episcop al Episcopiei Covasnei și Harghitei cu 38 de voturi din 45 de voturi valid exprimate.
Scaunul episcopal de la Miercurea Ciuc a rămas vacant în urma alegerii arhiepiscopului onorific Ioan Selejan în funcția de arhiepiscop al Timișoarei și mitropolit al Banatului.

sâmbătă, 14 februarie 2015

Comunicat al Biroului de presa al Grupului Parlamentar al PNL din Camera Deputatilor

Comunicat de presa

Domnul deputat Mircea Lubanovici, presedinte al Comisiei pentru comunitatile de romani din afara granitelor, impreuna cu domnul deputat Mircea Dolha, vicepresedinte, si domnul deputat Aurelian Mihai au sustinut miercuri, 04 februarie a.c., o conferinta de presa in care au atras atentia asupra noilor atacuri la adresa diasporei.

Parlamentarii PNL au condamnat ostilitatea PSD-ului fata de romanii din afara granitelor tarii, precum si comportamentul discriminatoriu si atitudinea rauvoitoare a premierului si a Guvernului pe care il conduce fata de diaspora.

”Imi exprim indignarea fata de declaratiile domnului Victor Ponta si constat ca domnul Prim-ministru nu pierde nicio ocazie pentru a sanctiona diaspora. Nu au trecut nici trei luni de la votul de blam la adresa Puterii si in special la adresa domnului Victor Ponta si iata ca domnul Prim-ministru al Romaniei gaseste din nou o masura de sanctionare a diasporei. Prin declaratii ca: impozitarea cu 10 euro pe luna a cetatenilor romani care au indraznit sa voteze impotriva domniei sale sau faptul ca romanii care lucreaza peste granita trimit acasa bani, dar nu ii trimit la scoli, la spitale, la drumuri, la pensie sau la somaj, arata ca domnia sa nu cunoaste realitatea, nu cunoaste care sunt sumele trimise de romanii care traiesc si lucreaza in diaspora. Vreau sa-i reamintesc premierului ca romanii din diaspora au trimis anul trecut mai multi bani decat a reusit Guvernul Ponta sa atraga prin investitiile straine. Prin declaratii ca cele de mai sus, domnul Ponta, ridica discriminarea diasporei la rangul de politica de stat. Guvernul Ponta trebuie sa creeze conditii avantajoase de investitii ca romanii din diaspora sa vina sa investeasca in Romania.” a declarat deputatul Mircea Lubanovici, presedintele Comisiei pentru comunitatile de romani din afara granitelor.

”Suntem cu totii revoltati de maniera in care incearca sa fie efectiv jecmaniti romanii din diaspora si razbunarea de care au parte dinspre Guvernul Ponta, guvern care speram noi ca in aceasta sesiune, atunci cand vom depune o motiune de cenzura o sa si cada. Va anunt ca in urmatoarea perioada vom avea deplasari in Spania si Franta si speram sa ajungem si la comunitatile de romani din Irlanda, Italia si Germania. Am fost contactati, pe adresa Comsiei au venit mai multe solicitari si vom raspunde nevoilor acestor concetateni care trebuie sa stie ca sunt bine reprezentati de catre parlamentarii pe care i-au ales, iar Comisia aceasta isi va face datoria fata de romani.” a adaugat Mircea Dolha, vicepresedintele Comisiei pentru comunitatile de romani din afara granitelor.

In finalul conferintei de presa, deputatul Aurelian Mihai a precizat ”Reamintesc Guvernului ca romanii prin natura faptului ca trimit atatia bani acasa, deja au contribuit indirect la bugetul de stat, prin TVA pe care consideram ca il sustinem anual cu peste 1 miliard de euro.  Rabdarea romanilor din diaspora si a noastra, celor din Parlament are o limita. Domnul Ponta trebuie sa plece de la guvernare pentru ca nu reprezinta nici credibilitate pentru partenerii externi, nici siguranta pentru investitori si ca atare exista un mare blocaj pe piata muncii si a investitiilor.”


Biroul de presa al Grupului Parlamentar al PNL din Camera Deputatilor

joi, 18 decembrie 2014

Fetişizarea lui Klaus Iohannis. Eroarea societăţii civile şi contraatacul clasei politice

E fără dubiu că structurile învinse duminică de societatea civilă îşi pregătesc contraatacul. În timp ce românii savurează încă victoria lui Klaus Iohannis, organizaţia care controlează România cu mână de fier se regrupează, iar schimbarea iniţiată duminică printr-un efort colectiv atât de mare este în pericol. Societatea are tendinţa să-şi idealizeze preşedintele ales şi, în acelaşi timp, să creadă că lupta a fost deja câştigată. Ambele sunt fără acoperire: Klaus Iohannis nu e Neo din Matrix, iar actuala clasă dominantă se va bate până la capăt pentru putere.Cum să transformi un om normal într-un supererou.
Simpatia şi entuziasmul faţă de Iohannis, atât în ţară, cât şi în străinătate, creşte în progresie geometrică începând de duminică, pe măsură ce românii (şi străinii) realizează că au ales corect. Profesorul acesta cu o nevastă - la rându-i, profesoară - care merge pe jos la liceul unde predă chiar şi după ce a devenit prima doamnă a României, tipul înalt şi blond care până la 30 de ani a mers doar cu bicicleta, amator de teatru şi autor al nemaiauzitei fraze "decât să fiu mârlan, mai bine pierd" e acum asaltat din toate părţile. Scriitorii, ziariştii şi politicenii îi adresează valuri de scrisori deschise gemând de sfaturi şi consideraţii, sportivii îl cheamă alături de ei, oamenii stau ore în şir la coadă pentru un autograf, mămicile îşi trimit copiii să-l atingă, cancelarul Germaniei anunţă că va sprijini România cu sfaturi şi fapte, America transmite că abia aşteaptă să lucreze cu guvernul său. Pe nesimţite, Iohannis şi-a pierdut statura de om, transformându-se într-un ideal. Acesta e primul pericol. Românii aşteaptă de la acest sas serios, cu gândire practică, să facă tot ceea ce nu s-a făcut vreodată în această ţară: reforma sistemului politic, limitarea corupţiei, reducerea birocraţiei, creşterea nivelului de trai, atragerea investitorilor străini, ridicarea economiei şi câte şi mai câte. Iar noi, o dată în plus, suntem pe cale să aşteptăm salvarea de la erou, uitând să punem noi înşine umărul. Euforia victoriei din 16 noiembrie, pe care ar trebui deja s-o uităm, ne împiedică să vedem că în realitate Klaus Iohannis, preşedintele ales, nu este un supererou, iar noi nu suntem într-un film regizat de fraţii Wachowski.
Că acest primar e, de fapt, un începător neînţărcat în curvăsăria politică de la Bucureşti, fără relaţii în edificiul la vârful căruia a ajuns pe nepusă masă.
Şi că, mai presus de orice, e singur (sau aproape singur) în faţa sistemului pe care l-a provocat deja.
În acest timp, suprastructura care conduce partidele politice din România s-a repliat deja. Analiza înfrângerii se va fi făcut acolo unde trebuie, iar măsurile n-au întârziat. Mai întâi au fost cele evazive, prin care sistemul evită coliziunea cu opinia publică. Demisiile de la Externe, votul din Parlament pentru ridicarea imunităţii unor deputaţi şi senatori anchetaţi pentru corupţie, aparenta pocăinţă, vacanţa premierului - toate sunt făcute cu scopul de a disipa presiunea străzii şi a exponentului său, preşedintele Iohannis. Trageri de timp, eschive menite să domolească apetitul pentru schimbare devenit periculos duminică seară. 
Primele semne ale contraofensivei
Acum ceaţa din 16 noiembrie s-a risipit şi vedem că dincolo, în cealaltă tabără, rândurile s-au strâns la loc.
"Să nu crezi că faci ce vrei tu în partid", spune Ion M. Ioniţă că i-au replicat baronii PNL lui Iohannis marţi, când acesta a cerut eliminarea corupţiei din organizaţie. În Camera Deputaţilor, reforma sistemului de vot a fost amânată pe termen nelimitat. Preşedintele încă în funcţie refuză revocarea ambasadorilor din ţările unde românii au fost împiedicaţi să voteze şi bătuţi de poliţie.
Sunt semnele că această formă hibridă de putere, jumătate mafie - jumătate politică, a reluat lupta. În paralel a şi început munca de demolare a credibilităţii noului preşedinte, iar burtierele de la Antena 3 şi România TV confirmă noul ordin de luptă pe unitate. Pentru a îndrepta "eroarea" din 16 noiembrie, e nevoie în primul rând ca Iohannis să piardă susţinerea societăţii civile care l-a propulsat şi, în acest moment, îl apără. Iar munca se face după toate regulile scrise la manual.
Campania a început şi în perioada următoare vom afla grozăvii câte-n lună şi-n stele despre noul preşedinte. Exact ca la carte. "Obiectivele diversiunii sunt triple. Diferenţierea lor nu poate fi decât didactică, deoarece în fapt ele se sprijină şi se completează reciproc.
Aceste obiective sunt:
1. Demoralizarea naţiunii vizate şi dezintegrarea grupurilor ce o compun;
2. Discreditarea autorităţii, a apărătorilor, funcţionarilor şi oficialităţilor acesteia;
3. Neutralizarea maselor pentru a împiedica orice intervenţie spontană generală în favoarea ordinii existente în momentul ales pentru preluarea nonviolentă a puterii de către un mic grup minoritar.
Aceste scopuri sunt posibile prin utilizarea mijloacelor de informare în masă.
'Fără specialişti în domeniul psihologiei sociale, subversiunea e incoerentă".
(Manualul "Subversiunea" al psihosociologului Roger Muchielli în 1971.)

Tendinţa de a transforma un om normal într-un Mesia nu face decât să-i ajute pe toţi bandiţii care acum sunt debusolaţi.
România se agaţă de piciorul lui Iohannis, sperând că "neamţul" va face treaba în locul celorlalte 20 de milioane. Nu merge aşa.
Klaus, care este la propriu emanaţia străzii şi a populaţiei, e singur contra tuturor politicienilor. Şi aşa va rămâne, dacă societatea civilă nu-l va susţine raţional şi pragmatic, fără efuziuni sentimentale, iluzii şi accese de patetism.

Prezentarea localitatii

Municipiul Miercurea Ciuc este reşedinţa judeţului Harghita. Este aşezat în partea estică a Transilvaniei, în zona centrală a depresiunii Ciucurilor, care este încadrat de lanţul vulcanic Harghita şi Munţii Ciucului. Vatra oraşului s-a dezvoltat la încrucişarea căilor de comunicaţii de direcţia nord-sud de pe valea Oltului, respectiv vest-est, care traversează pasurile carpatice Vlăhiţa (Tolvajos) şi Ghimeş. Coordonatele geografice ale oraşului sunt: 46°21’ latitudine nordică şi 25°48’ longitudine estică.

Oraşul este aşezat pe terasele Oltului şi parţial pe marginea conurilor de dejecţie a pârâului Şumuleu, la poalele muntelui Şumuleu Mare cu o înălţime de 1033 m. Altitudinea localităţii variază între 655 şi 730 m deasupra nivelului mării. În împrejurimile oraşului apar formaţiuni sedimentare din perioada mezozoicului, roci vulcanice neogene, cu preponderenţă andezite, precum şi sedimente fluvio-lacustre mai noi. Activitatea postvulcanică se manifestă şi azi sub forma apelor minerale carbogazoase ("borvíz") şi mofete (emanaţii gazoase de bioxid de carbon şi hidrogen sulfurat). Principalele zăcăminte de ape minerale se găsesc la Şumuleu, la Băile Miercurea Ciuc şi la Băile Jigodin. Ultimele două sunt băi apreciate încă din epoca medievală, funcţionează şi în prezent, Băile Jigodin avînd şi o mofetă.

La 19 km de oraş, la o altitudine de 1350 m se află staţiunea balneo-climaterică Harghita Băi, aparţinînd din punct de vedere administrativ oraşului Miercurea Ciuc, staţiunea fiind renumită datorită apelor minerale şi mofetelor binefăcătoare. De asemenea este localitatea situată la cea mai mare altitudine din judeţ. Din cauza climei răcoroase Miercurea Ciuc este considerat unul din polii frigului din România. Fiind aşezată într-o depresiune intramontană închisă sunt frecvente inversiunile termice însoţite de ceaţă persistentă. În asemenea situaţii valorile termice din oraş sunt inferioare celor măsurate pe culmile muntoase din împrejurimi. Aşa se explică temperatura medie multianuală de numai 5,8°C.

În lunile de vară temperatura medie este de 16°C, iar în timpul iernii de -5,9°C. Valoarea termică maximă de 35,5°C a fost înregistrată în anul 1953, iar cea minimă de -40,0°C în anul 1977. Datorită caracterului depresionar Miercurea Ciuc este protejat de vânturile puternice. Calmul reprezintă 58,5% din întreaga perioadă a anului.

Cantitatea medie a precipitaţiilor este de 589 mm anual. Luna cea mai ploioasă este iulie, iar cea mai săracă în precipitaţii este februarie. Stratul de zăpadă persistă între 27 şi 124 zile anual.

Oraşul este înconjurat de păduri de molid. Aria speciilor foioase s-a redus treptat, practic nefiind prezente în mod semnificativ în depresiune. Muntele Şumuleu reprezintă o excepţie, fiind acoperit de păduri de fag şi păduri amestecate. În pădurile, poienile, fîneţele şi păşunile din împrejurimi apar o serie de specii de plante şi animale ocrotite. Fauna pădurilor din zonă este destul de bogată, un interes deosebit reprezentând vânatul mare. Din speciile ocrotite amintim ursul brun (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx) şi cocoşul de munte (Tetrao urogallus.)

DE-A LUNGUL SECOLELOR

Miercurea Ciuc s-a format în vecinătatea localităţilor deja existente: Şumuleu (1333), Topliţa-Ciuc şi Jigodin (sec. 12–13.) pe locul unde se ţineau târgurile în zilele de miercuri - de unde vine şi denumirea oraşului.
Primul document autentic cunoscut care atestă existenţa oraşului este scrisoarea de privilegii eliberată de Regina Izabella, mama lui János Zsigmond, Principele Transilvaniei, datată la 5 august 1558, în care scuteşte locuitorii oraşului de biruri în afara birurilor cuvenite Porţii otomane.
Construirea cetăţii Mikó începe la 26 aprilie 1623 din ordinul lui Hidvégi Mikó Ferenc (1585-1635), consilier al principelui Bethlen Gábor, diplomat, cronicar, căpitan al scaunului Ciuc. Cetatea este reconstruită în forma actuală între anii 1714–1716 sub conducerea generalului imperial Steinwille, aşa cum atestă şi inscripţia în piatră aşezată deasupra porţii de intrare a cetăţii.
La Şumuleu din anul 1630 a funcţionat un gimnaziu franciscan, iar din anul 1676 tipografia monahului franciscan Johannes Kájoni.
În conscripţia din 1643 figurează 44 capi de familii, 108 persoane, 25 nume de familii. Primele comunităţi profesionale s-au format după anul 1649, breasla cizmarilor fiind consemnată în scrisoarea de privilegii emisă de Rákóczi Zsigmond la 4 noiembrie 1649.
În anul 1661 trupele turco-tătare conduse de Ali, paşă de Timişoara devastează Ciucul ca pedeapsă pentru participarea la expediţia militară împotriva Poloniei condusă de Rákóczi György al II-lea fără acordul Porţii. Despre atacul împotriva oraşului ne informează vestitul călător şi istoriograf turc Evlia Cselebi, ca martor ocular al evenimentelor, iar Kájoni consemnează: "Păgânii ... au jefuit tot Ciucul".
În anii 1650, 1665, 1677 şi 1707 în Miercurea Ciuc s-au ţinut sfaturile generale ale scaunului Ciucului, prilej de comunicare a hotărârilor, constituţiilor acesteia. În şedinţa din 1707 s-a hotărât trimiterea, împreună cu vecinii din Trei Scaune (act. jud. Covasna) unui sol comun la principele Rákóczi Ferenc I., conducătorul luptei antihabsburgice. Conform recensământului din 1721 în oraş au existat 49 gospodării şi în jur de 250 suflete, în 1755, în timpul construirii bisericii romano-catolice acest număr ridicându-se la 450.
Teleki József, în jurnalul său de călătorie menţionează că în Miercurea- Ciuc în anul 1799 erau 83 de case.
Bem, generalul revoluţiei paşoptiste numeşte în fruntea trupelor din Secuime pe Gál Sándor, cu reşedinţa în cetatea Mikó. Acesta trimite în tabăra revoluţionară mai multe batalioane formate aici.
În anul 1849 vizitează oraşul şi poetul revoluţiei, Petőfi Sándor, care în scrisoarea trimisă soţiei sale, Julia, scrie: "Împrejurimile Miercurea Ciucului şi a Târgului Secuiesc sunt minunate".
Începând din mijlocul secolului al 19-lea au fost anexate oraşului: Martonfalva, Csütörtökfalva (1891), iar în 1920 Jigodin, în 1959 Şumuleu şi Topliţa-Ciuc.
În anul 1878 Miercurea Ciuc a devenit reşedinţa judeţului Ciuc.
Calea ferată dată în folosinţă la 5 aprilie 1897 a adus schimbări radicale în dezvoltarea oraşului. Se înfiinţează unităţi industriale de prelucrarea lemnului, de industrie uşoară şi de construcţii de maşini. În anul 1888 se reconstruieşte spitalul, în 1898 se termină construcţia clădirii Primăriei, iar în 1911 clădirea actualului Liceul Márton Áron în care se mută şcoala medie înfiinţată în Şumuleu în 1630.
În anul 1910 au trăit în oraş 3701 persoane, iar în anul 1930 Miercurea Ciuc avea 4807 locuitori.
Miercurea Ciuc şi după cel de al II-lea război mondial a rămas centrul regiunii, în 1968 devenind reşedinţa judeţului Harghita. De la această dată s-a intensificat industrializarea forţată a oraşului, ducând la modificări semnificative în structura populaţiei oraşului. Conform datelor recensământului din 7 ianuarie 1992 populaţia oraşului este de 46029 persoane.

Primul ziar apărut aici este "Hadi Lap" (1849), urmat de "Székelyföld" (1881–1885), "Csíki Lapok" (1888–1944), "Csíki Néplap" (1931–1944) precum şi revista "Csíki Gazda" (1886? –1914?). După cel de al doilea război mondial în oraş au apărut mai multe publicaţii, dintre care cele mai importante sunt "Hargita" (1968-1989), "Informaţia Harghitei" (1968–1989), "Hargita Népe" (1989–) şi "Adevărul Hanghitei" (1989–). Din 1997 reapare "Székelyföld", revista culturală a Secuimii. După 1989 în oraş au luat fiinţă mai multe edituri (Alutus, Pallas-Akadémia, Pro-Print).
Mai mulţi oameni de seamă şi-au legat numele de numele oraşului, cum sunt Kájoni János (P. Joannes Kájoni), Ábrahám Ambrus profesor de ştiinţele naturii, Molnár József (sec. XIX.), medicii Hirsch Hugó şi Nagy András, etnograful Kovács Dénes, geologul şi profesorul Kristó András, episcopul Márton Áron, pictorul Nagy Imre, cei doi Nagy István, pictorul şi dirijorul, profesorul universitar, istoricul Pataki József, dirijorul şi profesorul de muzică Sarkadi Elek, muzicologul Sárosi Bálint, pictorul Szopos Sándor, sociologul şi profesorul universitar Venczel József şi mulţi alţii.